Articole

2 februarie - Ziua Internațională a Zonelor Umede

2 februarie -  Ziua Internațională a Zonelor Umede

Începând cu anul 1971, pe data de 2 februarie sărbătorim semnarea Convenției Internaționale pentru Zone Umede, respectiv  “Convenția Ramsar, după numele orașului iranian în care a fost semnată.

Obiectivele principale ale Convenșiei Ramsar sunt:

  • conservarea zonelor umede pentru multiplele servicii pe care acestea le furnizează, în deosebi pentru biodivesitatea foarte bogată;
  • susținerea valorificării durabile a resurselor naturale pe care acest tip de ecosistem le oferă;

Tematica din acest an este: “Wetlands for a Sustainable Urban Future(zone umede pentru un viitor urban durabil). Parcul Natural Văcărești reprezintă o zonă umedă tipică, fiind în același timp o componentă importantă a infrastructurii verzi-albastre a Bucureștiului, cu o contribuție majoră la îmbunătățirea calității vieții în oraș.

Parcul Natural Văcărești și Ziua Internațională a Zonelor Umede

Proiectul Parcului Natural Văcărești se dezvoltă cu pași repezi, iar acest lucru alimentează puternic echipa administrației cu determinare și aspirații din ce în ce mai înalte, dar realiste.

Parcul Natural Văcărești a devenit membru al Wetland Link International – o rețea deschisă care oferă un cadru foarte bun pentru schimburi de experiență și colaborare între diferite organizații ce desfășoară proiecte de educație pentru observarea și interpretarea naturii în diferite zone umede de pe glob. Prin urmare, avem argumente solide să țintim din ce în ce mai sus, și să tindem către includerea în viitorul apropiat a parcului, pe lista siturilor Ramsar de importanță internatională.   

Tematica acestui an ne privește nemijlocit, și ne simțim astfel responsabili să contribuim la miscarea de informare și conștientizare publică. Acest text înglobează argumentele principale pentru care o zonă umedă – urbană și extraurbană - reprezintă un ecosistem cheie în  procesul dezvoltării durabile.

Ce sunt zonele umede?

Sunt zone de întrepătrundere a uscatului cu ape de mică adâncime , în care se formează mlaștini și/sau mici insulițe cu sol puternic hidratat. Aceste zone  găzduiesc vegetație bogată adaptată condițiilor de umiditate, și faună foarte consistentă. De regulă, o ozonă umedă se formează în zonele de vărsare a fluviilor în lacuri, mări sau oceane, și pot avea apă dulce sau sărată.

Caracteristici distinctive ale zonelor umede

  • Vegetația este foarte abundentă și este reprezentată în mare măsură de plante acvatice.
  • Vegetația bogată este un mediu propice de viață pentru numeroase specii de animale acvatice si terestre, precum: amfibieni, reptile, pești, păsări.  Pentru păsări, spre exemplu, zonele umede sunt extrem de importante, acestea constituind fie habitate permanente (zone de cuibărire), fie habitate temporare (zone de refugiu). Pe timpul traversării continentelor, păsările migratoare se opresc în zonele umede pentru a se hrăni și odihni.

Zone umede din România

În România exista 19 zone umede de importanță internațională  ce constituie situri Ramsar, printre care se numără: Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei, Parcul Natural Comana, Parcul Natural Porșile de Fier, Lacul Techirghiol.

Ce servicii furnizeaza zonele umede?

  • Acționează precum un burete cu capacitate foarte mare de absorbție, ce eliberează treptat resursa de apă, în mod benefic ecosistemului. Când debitul râurilor crește foarte mult, zonele umede absorb excesul de apă, menținând astfel debitele râurilor în parametri normali. Această capacitate poate salva vieți și ameliorează semnificativ daunele materiale, în cazul inundațiilor.
  • Au capacitatea de a absorbi excesul de nutrienți și poluanții: solul și rădăcinile plantelor filtrează apa ce străbate ecosistemul, iar particulele în suspensie se depun de-a lungul malurilor și zonelor de vegetație. Astfel, zonele umede ameliorează sau împiedică poluarea râurilor ce le traversează.
  • Au rol foarte important în întreținerea regimului de precipitații. Prin procesul de evaporare a apei, zonele umede constituie rezervoare pentru formarea norilor de ploaie. Împinși de masele de aer, norii ajung în zone adiacente în care se formează precipitațiile, și astfel întrețin în mod ntural vegetația și calitatea aerului în zonele respective, substituind necesitatea irigațiilor artificiale.
  • Mențin biodiversitatea, constituind habitat pentru numeroase specii de plante și animale;
  • Reduc potențialul eroziv al apei;
  • Realizează filtrarea naturală a apelor pluviale;
  • Au valoare economică reprezentând rezervoare naturale de pește și crustacee (acolo unde planul de management permite exploatarea sustenabilă a resurselor);
  • Permit desfășurarea de activități recreative (sportive, turistice);
  • Reprezintă foarte bun material educațional pentru toate categoriile de vârstă.

Servicii furnizate de zonele umede urbane

  • Stabilizând microclimatul, acestea oferă zone de refugiu în zilele caniculare. Temperaturile din interiorul zonei umede pot fi cu până la 10°C mai mici decât în oraș.
  • Oferă protecție împotriva inundațiilor.
  • Susțin economia locală, fiind obiectiv ecoturistic.
  • Prezintă rol educațional cu atât mai mult cu cât sunt foarte accesibile vizitatorilor și grupurilor de elevi și studenți.
  • Descurajează stilul de viață sedentar, promovând activitățile sportive, contribuind astfel la bunăstarea populației. De asemenea, organizarea activităților de voluntariat susține coeziunea socială.

Stiați că...

  • Zonele umede sunt prezente pe toate continentele, cu excepția Antarcticii?
  • De fapt, zonele umede pot fi acoperite de apă doar o mică parte din an?
  • În diverse țări, astfel de zone umede sunt construite în mod artificial tocmai pentru serviciile pe care le oferă: filtrarea apei de ploaie și a celei reziduale?
  • Zonele umede se numără printre habitatele naturale cu cea mai bogată biodiversitate, împreună cu pădurile tropicale și recife de corali?

De ce anume sunt amenințate zonele umede?

  • de introducerea de specii invazive, ce concurează cu cele native pe hrană și habitat;
  • de încălzirea globală;
  • de utilizarea excesivă a substanțelor chimice în industrie;
  • de urbanizare și industrializare în mod nesustenabil;
  • de desecarea ochiurilor de apă, cel mai adesea din cauza construcțiilor și a agriculturii.

Care sunt repercursiunile dispariției zonelor umede?

O dată cu dispariția zonelor umede, biodiversitatea asociată acestora dispare de asemenea, împreună cu serviciile furnizate de întregul ecosistem. De exemplu: dispariția liliecilor, a păsărilor și a amfibienilor favorizează înmulțirea necontrolată a insectelor purtătoare de boli.

Cum putem contribui la conservarea zonelor umede?

  • Poți susține financiar organizațiile care se ocupă de administrarea și protecția acestora.
  • Te poți alătura ca voluntar în acțiunile dedicate zonelor umede.
  • Poți încerca să reduci (sau chiar să înlocuiești cu o variantă ecologică) pe cât posibil cantitatea de îngrășăminte chimice si pesticide aplicate culturilor proprii, precum și consumul produselor de agricultură nesustenabilă.
  • Informează-te și dă mai departe! Având cunoștințe despre cum funcționează un ecosistem de zonă umedă, înțelegi și importanța pe care acesta o are în funcționarea ciclului natural, a pericolelor dispariției acestor zone și a contribuției pe care o poți avea la protecția și conservarea lor. O dată ce ai înțeles amploarea problemei, poți împărtăși aceste informații cu prietenii, vecinii tăi și chiar posibili factori de interes, și să îi incurajezi să adopte același comportament durabil si proactiv, ca și tine.

Share Article: