Biodiversitate

Biodiversitate

Flora

Pe teritoriul parcului nu sunt habitate naturale, fiind vorba de comunități recent instalate. Totuși, Văcărești rămâne ultima zonă dintr-o suprafață mai largă cu vegetație specifică zonelor umede, unde sunt citate câteva specii mai deosebite, cum ar fi relictul pentru câmpie Menyanthes trifoliata, specia de interes comunitar Lindernia procumbens sau Wolffia arrhiza, o specie foarte rară, considerată amenințată la nivel național. Inventarul floristic al parcului numără în prezent 101 taxoni.

Conform descrierii habitatelor din România, în Parcul Natural Văcărești au fost identificate:

  • R2202 Comunităţi danubiene cu Lemna minor, Lemna trisulca, Spirodella polyrhiza şi Wolffia arrhiza (aceste comunități au corespondent habitatul Natura 2000 cu cod 3150);
  • R5305 Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi Typha latifolia;
  • R8704 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura şi Plantago major;
  • R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua, Ballota nigra

Dintre speciile arborescente predomină speciile de salcie: Salix alba, Sallix fragilis (răchită), Salix cinerea (zălog) și plop (Populus sp.), sălcioara (Elaeagnus angustifolia), dar și specii exotice precum cenușarul (oțetar chinezesc sau arborele paradisului - Ailanthus altissima), frasinul american (Fraxinus pennsylvanica) și ulmul siberian (Ulmus pumilla), sau specii fructifere comune precum: corcodușul (Prunus cerasifera), dudul alb (Morus alba) și nucul (Juglans regia).

Dintre arbuști sunt prezenți glădița (Gleditsia triacanthos), măceșul, păducelul, socul, murul etc.

 

Fauna

Ținând cont de evoluția zonei, care a fost puternic afectată de activitățile antropice, fauna Parcului Natural Văcărești se caracterizează în primul rând printr-o extraordinară capacitate de revenire, speciile existente recucerind zona în ultimii 20 ani, după încheierea lucrărilor la șantierul hidrotehnic. Remarcabil este faptul că sunt prezente specii din mai multe grupe (mamifere, păsări, reptile și amfibieni, pești, insecte), reprezentând, alături de speciile floristice, un ecosistem aflat în stare de echilibru natural, prin prezența tuturor treptelor piramidei trofice.

Dintre nevertebrate, datele actuale cuprind reprezentanţi din şase ordine de insecte: Odonata, Orthoptera, Mantodea, Heteroptera, Coleoptera şi Hymenoptera. O specie nouă pentru fauna României a fost identificată aici (Tetramesa variae) şi alte trei specii au fost semnalate pentru prima oară în partea de sud a ţării (Tetramesa cereipes, Bruchophagus astragali şi Systole tuonela).

Vertebratele cuprind:

  • pești: caras, biban, babușcă, roșioară, murgoi bălțat, oblete, știucă
  • amfibieni: triton cu creastă (Triturus cristatus), triton comun (Triturus vulgaris), izvoraș cu burta roșie (Bombina bombina), broasca mare de lac (Rana ridibunda), brotăcelul răsăritean (Hyla orientalis)
  • reptile: țestoasa de apă europeană (Emys orbicularis), gușter (Lacerta viridis), șopîrlă de cîmp (Lacerta agilis), șarpe de casă (Natrix natrix), șarpe de apă (Natrix tessellata)
  • păsări – până în prezent au fost identificate 138 de specii, cele mai multe protejate la nivel național și internațional: lebăda de vară (Cygnus olor), rața mare (Anas platyrhynchos), chirighița cu obraz alb (Chlidonias hybridus), rața roșie (Aythya nyroca), cormoranul mic (Microcarbo pygmeus), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), corcodelul mare (Podiceps cristatus), lișița (Fulica atra), găinușa de baltă (Gallinula chloropus), pescărușul râzător (Chroicocephalus ridibundus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), eretele de stuf (Circus aeruginosus), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), porumbelul gulerat (Columba palumbus), boicușul (Remiz pendulinus) etc.
  • mamifere: vidră (Lutra lutra), vulpe (Vulpes vulpes), nevăstuică (Mustela nivalis), chițcan pitic (Sorex minutus), bizam (Ondatra zibethica), lilieci.