Deschidem oficial sezonul de toamnă la privit păsări în Parcul Natural Văcărești
septembrie 3, 2018Wildlife Gardening – Grădinile și viețuitoarele sălbatice
martie 12, 2019În urma cercetărilor din teren efectuate în perioada aprilie – octombrie 2018 au fost identificate 135 specii aparţinând la 8 ordine: Odonata (12 specii), Orthoptera (11 specii), Heteroptera (6 specii), Homoptera (4 specii), Coleoptera (22 specii), Hymenoptera (25 specii), Lepidoptera (39 specii) şi Diptera (16 specii).
Conform IUCN din cele 135 specii 51 au un statut de protecţie la nivel mondial şi european. Dintre bondari Bombus muscorum are statut de “vulnerabil” (IUCN: VU, IUCN Europe: VU) iar dintre fluturi Carcharodus flocciferus are statut de “aproape ameninţat” (“near threatened”) (IUCN: NT, IUCN Europe: NT), celelalte specii având statut LC (“least concern”).
Drept specii polenizatoare (P) pot fi considerate un număr de 94 de specii. Cele mai multe aparţin ordinului lepidopterelor (fluturii) cu 39 de specii, urmate de himenoptere cu 24 de specii, diptere cu 16 specii şi coleoptere cu 15 specii. Specii polenizatoare accidentale pot fi socotite şi unele specii de heteroptere care sunt întâlnite pe flori. Dintre himenoptere cele mai importante specii polenizatoare observate sunt: Apis mellifera, speciile de Bombus: B. terrestris, B. sylvarum şi B. muscorum, alături de Eucera nigrescens şi Arge cyanocrocea. Dintre lepidoptere frecvent întâlnite sunt speciile din familiile Lycaenidae (Aricia agestis, Polyommatus icarus, Plebejus argus, Cupido argiades, Cupido minimus), Hesperidae (Ochlodes sylvanus, Erynnis tages, Carcharodus orientalis, Carcharodus flocciferus), Pieridae (Pieris rapae, Pontia edusa, Colias croceus), Nymphalidae (Coenonympha pamphilus, Maniola jurtina, Vanessa atalanta, Vanessa cardui, Aglais io) şi Noctuidae (Autographa gamma, Helicoverpa armigera). Dintre lepidopterele aparţinând altor familii frecvent întâlnite sunt: Ematurga atomaria (Geometridae), Synaphe moldavica (Pyralidae), Amata phegea, Euclidia glyphica (Erebidae), Macroglossum stellatarum (Sphingidae), Zygaena filipendulae (Zygaenidae). Dintre diptere cele mai numeroase specii polenizatoare aparţin familiei Syrphidae, cel mai des întâlnite fiind speciile: Eristalis tenax, Helophilus pendulus, Myathropa florea, Parhelophilus versicolor, Eristalis arbustorum, Eristalinus sepulchralis, Sphaerophoria scripta.
Deşi studiul este abia la început, el desfăşurându-se doar pe parcursul a şapte luni, putem totuşi concluziona că Parcul Natural Văcăreşti reprezintă o adevărată oază de biodiversitate în interiorul capitalei României, oraşul metropolă Bucureşti. Insectele polenizatoare au un rol major în cadrul ecosistemelor, fără acestea fiind pusă sub semnul întrebării existenţa majorităţii plantelor cu flori care depind în procesul lor de înmulţire de polenizarea încrucişată entomofilă realizată cu ajutorul insectelor polenizatoare. Majoritatea culturilor agricole, cu excepţia celor de cereale unde polenizarea este realizată cu ajutorul vântului (anemofilă), depind de existenţa insectelor polenizatoare. Practic fără aceste ajutoare naturale, insectele polenizatoare, nu am mai consuma fructe, legume, zarzavaturi. La nivel global existenţa insectelor polenizatoare este grav afectată de poluare, de folosirea substanţelor chimice în agricultură. În acest context global existenţa unor parcuri naturale, inclusiv urbane, reprezintă un imens beneficiu pentru natură şi pentru oameni. Deşi Parcul Natural Văcăreşti este adesea privit mai ales ca o zonă umedă, totuşi acesta conţine şi zone întinse cu vegetaţie de pajişte care reprezintă baza existenţei speciilor polenizatoare, fiind imperios necesar ca aceste zone să fie protejate în viitor.
Irinel Popescu, Ph. D, Facultatea de Biologie, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Iași