Observarea păsărilor pe timp de iarnă

Există zile în anotimpul rece când păsărarii începători ies înghețați după jumătate de oră din Parcul Natural Văcărești, afirmând că nu prea sunt păsări, sau că nu sunt chiar deloc.

Acest lucru nu este adevărat desigur, iarna locul păsărilor predominant insectivore care au migrat în Africa fiind  luat de speciile sosite din nordul Europei.

Nu sunt neapărat mai puține, ci doar mai precaute și mai chibzuite în cheltuirea energiei. Păsările nu cântă pentru a atrage parteneri și nu își supraveghează un mic teritoriu dint-un loc expus pentru a alunga rivalii. În schimb caută neobosite hrană, prețioase calorii care să le ajute să treacă cu bine peste nopțile lungi și geroase, când pot pierde și până la jumătate din greutate în încercarea de a-și menține temperatura corpului.

Iată ce ne recomandă Vlad Cioflec, un birdwatcher pasionat și în același timp ranger al Parcului:

Încălțămintea și îmbrăcămintea trebuie să fie adecvate sezonului. Când ai picioarele reci sau ude, tot ce vrei este să ajungi cât mai repede acasă și gândul zboară rapid de la păsări. Sunt recomandați pantalonii groși, șosetele de lână și bocancii de iarnă, în niciun caz blugii și tenișii. Îmbrăcăți-vă în straturi (de exemplu tricou, polar, geacă) și nu uități de căciulă și mănuși.

Apă și hrană. Un sandviș savurat după observarea unei specii interesante va fi parcă și mai gustos, iar un termos cu ceai aromat sau cafea va face că numărul orelor petrecute pe teren să crească fără să vă dați seama.

Sacoșă, geantă sau rucscac? Categoric ultima variantă. Mâinile trebuie să fie libere pentru a ridica în orice moment binoclul de la gât și pentru menținerea echilibrului. Și pentru că suntem la capitolul bagaj, ar fi bine să avem cu noi un determinator sau ghid ilustrat, aparat foto, carnețel și creion, telefon încărcat și un act de identitate.

Când, unde, cum? Cel mai bine este să ieșim la observații la răsărit, sau cât mai devreme posibil. Păsările vor porni în căutarea hranei la primele ore ale dimineții și vor fi deosebit de active în zonele cu expoziție estică, primele mângaiate de razele soarelui. Cordoanele de stuf, lizierele și chiar dalele de beton orientate către est sunt locurile ideale pentru a începe căutările. Fiți mereu cu ochii după micile stoluri hoinare, în care se pot amesteca până la zece specii de păsărele.           

Câteva considerații etice. De multe ori observatorii mai tineri uită crezul păsărarilor și anume că siguranță păsărilor se află pe primul plan. Este important să înțelegem că fiecare gram de hrană acumuat de păsări face diferența între viață și moarte în nopțile de iarnă. Dacă își irosesc energia acumulată zburând speriate din calea celor care se apropie mult prea mult de ele șansele de supraviețuire vor scădea considerabil. Așadar să păstrăm o distanță de aproximativ zece metri între noi și păsări, fie că ele sunt pe apă sau la hrănitoare. Este bine să ne deplasăm doar pe poteci, în liniște și fără a face mișcări bruște. Salutați alți observatori sau personalul Parcului, împărtășiți cu ei descoperirile voastre și fiți convinși că și ei vor fi bucuroși să vă spună ce și unde au văzut. Pentru a putea reveni sănătoși în căutarea păsărilor din parc nu ne cățărăm în copaci și nu intrăm sub nicio formă pe gheață.

Dar cel mai important…uitați de griji, de teme sau de termene limită! Amintiți-vă că sunteți în natură pentru a va încărca bateriile, nu pentru a vă necăji dacă nu ați identificat corect o specie. Încercați să ieșiți împreună cu un prieten, sau cu cineva din familie. Păsările vă vor oferi cu siguranță momente unice de care va veți aminti cu mare drag peste ani.