Puterile neștiute ale pajiștilor
iunie 9, 2022
Inspirație pentru administrație: Aplicația care calculează emisiile de carbon ale locuitorilor din Lahti
iunie 30, 2022
Păsările din imagine au fost fotografiate de către Dani Drăgan, biolog la Societatea Ornitologică Română. Sunt papagali Micul Alexandru (Psittacula krameri) și câteva perechi trăiesc în Parcul Tineretului din București, aflat la mică distanță de Parcul Natural Văcărești. Nu se știe cu exactitate când s-a întâmplat, dar păsările au scăpat din colivii și între timp, au făcut și pui. În special în lunile de iarnă, papagalii Micul Alexandru vin să caute hrană și în Parcul Natural Văcărești. Biologul Dani Drăgan spune că mai sunt și alte orașe din România în care a apărut această specie.
Dani Drăgan: Mai sunt întâlniți și în Iași, dar au fost observați și în Timișoara, Pitești sau Buzău. Sunt indivizi scăpați din colecții private, ale unor oameni care au cumpărat aceste păsări din pet-shop-uri. La un moment dat au scăpat din colivii și din acest motiv, îi putem vedea în natură.
Specia își are originea în India și în Africa sub-Sahariana, dar ca urmare a comerțului cu animale exotice, în toată România au ajuns să trăiescă libere și să cuibărească vreo 30 de perechi. În Europa de Vest și de Sud, sunt țări în care trăiesc zeci de mii de exemplare. Și aceasta este o mare problemă, spun biologii.
Dani Drăgan: La nivel european, populația este estimată la 85.000 – 90.000 de exemplare, dar vorbim despre un studiu din 2016. În Europa sunt 34 de țări care au specia în faună. Doar în Marea Britanie sunt vreo 30.000 de indivizi, dar numai la Londra sunt vreo 9.000 dintre ei.
Victor Marin: Înțeleg că și acolo tot scăpați din colivie sunt. Deși am mai citit că niște oameni care nu au realizat ce fac au considerat că ar fi interesant să elibereze intenționat niște papagali Micul Alexandru. S-a întâmplat asta cel puțin la Londra și Bruxelles.
Dani Drăgan: Așa e. Unii au fost eliberați intenționat. Cert e că de la câțiva indivizi, s-a ajuns la mii și mii de păsări. Acum sunt greu de controlat.
Victor Marin: Dar care sunt problemele pe care le produc în locurile în care sunt cu miile? Nu cu zecile, cum sunt în România. Cel puțin, momentan.
Dani Drăgan: Sunt multe probleme. În primul rând, sunt păsări gălăgioase și rod cabluri de tot felul. Internet sau curent electric, să zicem. Dar sunt și probleme legate de fauna nativă din țările respective. Papagalii sunt foarte teritoriali și alungă păsările mai mici din zona de hrănire. Există și competiția pentru locurile de cuibărire, pentru că Micul Alexandru folosește scorburi. Păsările autohtone care au la rândul lor nevoie de scorburi nu mai au cum să cuibărească.
Nu în ultimul rând, papagalii Micul Alexandru pot transmite boli pentru care păsările autohtone nu au imunitate. Iar în zonele de unde provin, când nu găsesc suficientă hrană, stolurile de papagali să dau iama în recolte și provoacă pagube însemnate. Prin urmare, autoritățile din Europa de Vest au început să ia măsuri. Uneori, drastice.
Dani Drăgan: Multă vreme, în Barcelona au încercat să le distrugă cuiburile. Metoda nu a funcționat și au început să împuște păsările.
Victor Marin: Dar în România nu s-ar putea pune capcane?
Dani Drăgan: Ba da! La noi, capcanele ar fi o soluție la îndemână pentru că încă sunt puține exemplare. Se pot pune capcane înainte să escaladeze totul și să vorbim despre sute sau mii de păsări.
Victor Marin: Mă gândesc că pot fi dați spre adopție. Sunt frumoși, inteligenți, sunt și specie vorbitoare. Sunt și destul de scumpi și în pet-shop-uri nu am văzut să fie sub 600 de lei un exemplar. Clar nu își permite oricine un Micul Alexandru.
Dani Drăgan: Da. Aceasta ar fi soluția cea mai elegantă.
Victor Marin: Și cine poate sau trebuie să o pună în aplicare? O autoritate de mediu? Primăria orașului respectiv? Un O.N.G.?
Dani Drăgan: Primăria trebuie implicată, pentru că vorbim despre domeniul public. Preferabil în colaborare cu un O.N.G. care are habar despre păsări.
Victor Marin: Voi, Societatea Ornitologică Română, ați putea să o faceți?
Dani Drăgan: Avem cunoștințele, dar nu avem experiență pentru că nu am mai lucrat cu această specie. Am mai capturat alte specii pentru a pune inele sau emițătoare. Din acest punct de vedere, poate avem ceva experiență, dar nu direct cu papagalii. Poate că la nivel național, noi am fi cei mai în măsură să acționăm.
Și ar mai fi ceva. În mod surpinzător, papagalii Micul Alexandru rezistă chiar și la temperaturi de minus 15 grade Celsius, cu condiția să găsească suficientă hrană și locuri în care să se poate adăposti. Dar iernile tot mai blânde din ultima perioadă, provocate de încălzirea globală, au favorizat răspândirea acestei specii exotice.
Versiunea audio a acestui material poate fi ascultată pe site-ul Europa FM, la rubrica dedicată emisiunii Misiunea Verde, realizată de Mona Nicolici.
