Legea arborilor remarcabili // Discuție cu Tibor Hartel, ecolog și unul dintre inițiatorii legii

Știați că, de puțin timp, România are o lege a arborilor remarcabili? Indiferent dacă știați sau nu, primul lucru care merită clarificat este ce înseamnă, de fapt, „arbore remarcabil”. Conform legii respective, intrată în vigoare în aprilie 2023, un arbore remarcabil trebuie să îndeplinească unul dintre următoarele criterii:

- să aibă cel puțin 160 de ani;

- să aibă o circumferință minimă (măsurată la 1,3 metri de sol), care diferă de o specie la alta (de exemplu, circumferința minimă pentru un carpen remarcabil este de 3 metri, în vreme la stejar este de cel puțin 4,5 metri);

- să aibă o poveste / legendă care să demonstreze importanța sa la nivel local sau național.

Așadar, arborii care îndeplinesc măcar unul dintre cele trei criterii NU pot fi tăiați. Cu o mențiune importantă însă: legea NU se referă la arborii din fondurile forestiere. Simplificând, arborii din orașe sau de pe pășuni trebuie protejați conform legii arborilor remarcabili, dar cei din păduri pot fi tăiați ca și până acum.

Deși perfectibilă, legea reprezintă un pas înainte în protejarea naturii, spun inițiatorii ei. Printre ei, se numără și Tibor Hartel, ecolog la Universitatea Babeș-Bolyai. Apropo de criteriul legat de poveștile / legendele arborilor remarcabili, de la Tibor Hartel am aflat că pe lângă Teiul lui Eminescu sau Stejarul lui Avram Iancu, în România mai există și Părul lui Petofi, Stejarul lui Banciu sau Stejarul lui Krulici. Și tot de la Tibor Hartel am aflat că în județul Vâlcea putem admira al treilea cel mai gros frasin DIN LUME, cu o circumferință de peste 9 metri.