Colentina – râul uitat al Capitalei
Salba lacurilor de pe râul Colentina reprezintă o veritabilă comoară verde-albastră pentru oraș. Ca multe comori și aceasta este ascunsă de beton, construții ilegale, nepăsare și, din păcate, de gunoaiele abandonate aici decenii de-a rândul.
Fauna și flora zonei sunt similare Parcului Natural Văcărești.
Lacurile și zonele umede de pe Râul Colentina sunt habitat al multor specii de amfibieni, printre care și Hyla orientalis, simpaticul brotăcel răsăritean, bucuria copiilor, emblema apelor curate și a unui mediu sănătos, propice vieții. Acesta poate fi întâlnit cu precădere în zăvoaie, cocoțat pe firele de papură sau camuflat de florile poienilor.
Datorită ciclului de viață complex, prezența brotăcelului este un indicator al potențialului natural al bălților de pe Colentina. Deși în trecut era mult mai răspândit, astăzi specialiștii îl mai întâlnesc doar în anumite zone. Prezența lui este tot mai amenințată de noile construcții, de drumuri executate fără infrastructură de protecție, deșeuri sau poluare.
Dintre acțiunile prioritare, amintim: igienizarea, plantarea de vegetație nativă (arbuști, plante erbacee), amenajarea și menținerea bălților de reproducere, instalarea de signalistică cu rol de conștientizare (panouri), refacerea zonelor de hibernare, decolmatarea și refacerea bălților temporare.
1) Pajiștea Petricani
are 5,5 hectare și, așa cum îi spune și numele, se află în zona Șoselei Petricani, în dreptul sediului Romsilva bucureștenilor la natură. Din toată salba Colentinei, considerăm că trei zone trebuie protejate cu prioritate
Pe lângă speciile ierboase, în zona Petricani au supraviețuit și numeroși ulmi sau stejari. De-a lungul timpului, păsările (în special ciorile și coțofenele) și-au făcut rezerve de nuci și prune. Nu le-au mâncat pe toate, așa că pe pajiștea Petricani au crescut și mai mulți arbori. Pe malul apei au crescut și sălcii groase iar în brâul de stuf și papură care căptușește malul lacului își fac cuibul multe specii de păsări.
În jurul pajiștii Petricani s-au construit blocuri noi și se mai construiește. E foarte important ca locuitorii cartierului (și nu doar ei) să aibă acces la astfel de oaze de liniște și sănătate. Și mai este important ca această mică insulă de biodiversitate să fie protejată printr-un statut de protecție adecvat.
2) Valea Saulei
este numele unui afluent al Colentinei, iar zona pe care vrem s-o protejăm se suprapune unor bazine construite pentru piscicultură și terenului din preajma lor. Cu totul, sunt 10 hectare aflate în nordul lacului Plumbuita.
3) Malurile Colentinei de la Dobroești
sunt, din punct de vedere juridic, terenuri neconstruibile / zone inundabile. Fie și parțial, așa se explică de ce zona a fost ocolită de dezvoltatorii imobiliari, deși există planuri de ridicare a unor clădiri până în “buza” celor 55,6 hectare pe care vrem să le protejăm.
Din monitorizarea făcută de Asociația Parcul Natural Văcărești, a reieșit că pe parcursul unui an, în zonă pot fi văzute peste 90 de specii de păsări. Aproape jumătate sunt sedentare și în orice anotimp puteți admira lebede, cormorani, stârci, mierle, vânturei, pițigoi sau ciocănitori.
În lunile calde, puteți vedea țestoase care se încălzesc pe malul apei și vă puteți delecta cu concertele broaștelor de pe lac. Cu mult noroc și multă răbdare, n-ar fi exclus să vă întâlniți și cu o vidră.