Cum a fost 2022 pentru Natura Urbană?
ianuarie 4, 2023
De ce avem nevoie de zimbri? // Discuție cu Marina Drugă, director executiv Rewilding România
ianuarie 17, 2023Bucureștiul mai este (încă) mărginit de câteva păduri. Printre ele, se numără și Pădurea Băneasa, care măsoară peste 1.300 de hectare (mai puțin de jumătate se află în proprietate publică), rămășiță a unei foste păduri mult mai întinse, care acoperea zonele sudice ale României.
Bucureștenii (nu doar cei care locuiesc în cartierul Greenfield) cunosc beneficiile pe care le oferă acesta zonă și dovadă stau numeroasele poteci care s-au format în pădure. Într-un limbaj ceva mai sofisticat, beneficiile se numesc servicii ecosistemice și sunt resimțite de mult mai mulți bucureșteni decât cei care locuiesc în zonă.
Fără Pădurea Băneasa, aerul în Capitală ar fi mai poluat, deoarece vegetația reține particule poluante, produce oxigen și reintroduce în sol cantități importante de apă. Pe timpul verii, pădurea are și un important rol în reglarea temperaturii. Mai reglează și curenții de aer și iarna acționează ca un fel de “parazăpadă naturală”, protejând de viscol cartierele învecinate. Iar dacă v-ați plimbat vreodată pe potecile pădurii, știți că ciripitul păsărilor este, probabil, cel mai frumos lucru pe care îl puteți auzi în București.
Ideal ar fi ca Bucureștiul să fie înconjurat de cât mai multe astfel de păduri, dar acest lucru presupune o strategie de conservare și măsuri de management care să asigure protecție și să conecteze pădurile care au mai supraviețuit din loc în loc. Pentru acest lucru este nevoie de colaborare între autorități centrale, primării de sector, Primăria Generală, primăriile din Ilfov, Romsilva, ONG-uri de mediu, companii. Planuri sunt dar, deocamdată, doar pe hărtie. Până atunci, am putea măcar să protejăm ce avem deja și să nu luăm decizii pripite.
Nu sunt puțini cei care cred că asfaltarea unui drum forestier deja existent ar avea un impact mic. Înțelegem nemulțumirile celor care locuiesc în cartierul Greenfield, care au dreptul la o infrastructură sigură și eficientă. Dar un drum asfaltat și exploatat la maximum prin pădure va afecta circulația speciilor, va crește numărul animalelor lovite de mașini și va reduce numărul amfibienilor și reptilelor. Zgomotul mașinilor va afecta păsările, iar gazele de eșapament vor afecta populațiile de insecte (cele mai multe, polenizatoare).
Într-un scenariu mai sumbru, dacă drumului forestier i se va schimba încadrarea (permițându-se asfaltarea), s-ar putea să vedem alte „dezvoltări” imobiliare pe marginea noii căi de acces. Acestea ar fi ridicate chiar în pădure și, evident, ar presupune defrișări. Simplificând, asfaltarea drumului forestier și folosirea lui constantă (până în 2028, dezvoltatorul estimează că vor fi 15.000 de locuitori în Greenfield) vor distruge exact partea pădurii care dă valoare cartierului.
Nu în ultimul rând, pădurea este deja secționată de mai multe artere de circulație. Printre acestea se numără și D.N.1, probabil, cel mai aglomerat drum național din România. Deplasarea faunei între cele două secțiuni delimitate de Drumul Național 1 este aproape imposibilă și pe termen lung (uneori, chiar mediu), fragmentarea habitalelor duce la dispariția lor.
În incheiere, vă sugerăm să citiți analiza excelentă făcută de Catiușa Ivanov pentru HotNews. Linkul se află mai jos.
……………………..
Proiectul “Parcul Natural Văcărești – Fabrica de Viață a Orașului” este derulat cu sprijinul financiar al Active Citizens Fund – Romania, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia, prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestei pagini nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021. Pentru mai multe informații, accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#haide #ActiveCitizensFund #Romania #activecitizens #EEANorwayGrants #BiodiversitateUrbana #ParculNaturalVacaresti #FabricaDeViataAOrasului
