În chestiunea parcului din Drumul Taberei, transformat pentru o lună și jumătate în târg de iarnă, nimeni nu discută despre un element foarte important: ce fac animalele care trăiesc sau care vizitează parcul în căutarea hranei?
Speciile pe care le poți vedea în lunile reci în Văcărești sunt mai puține la număr. Dar o bună parte sunt tot aici, hibernând în scorburi, în pământ ori sub frunze. Prin faptul că este loc de hibernare pentru zeci de specii din oraș, Văcăreștiul asigură un serviciu ecosistemic de suport.
Deși Dâmbovița e la fel de betonată ca în centrul Bucureștiului, la câțiva kilometri de Parcul Natural Văcărești, pe dig și pe fundul apei s-au depus aluviuni. Treptat, malurile s-au acoperit de vegetație și un coridor gros de stuf căptușește digul. Din loc în loc au crescut nuci, sălcii sau tufe de măceș. În 2 ore am observat 43 de lebede, zeci de rațe, lișite, cormorani dar și câțiva corcodei și fazani.
Comisia Europeană acordă anual “premiile europene ale orașelor verzi”. Există două categorii, prima fiind “Capitală Verde Europeană”, pentru orașele de peste 100 de mii de locuitori. A doua se numește “Frunză verde”, pentru orașele mai mici de 100 de mii de locuitori. Până la urmă, Bistrița nu a primit titlul de Frunză Verde și, atenție, este al doilea an consecutiv în care orașul prinde finala, dar nu câștigă.
“Albinele pun pe primul loc binele comunității, nu binele individual. În întreaga ei viață, o albină poate să producă a 12-a parte dintr-o linguriță de miere. Dar o produce pentru generațiile viitoare, pentru că între timp, ea moare. Dar și ea s-a hrănit la rândul ei cu mierea produsă de generațiile mai vechi de albine”, spune Marian Stoica.
Mari iubitoare de nuci, ciorile au găsit o soluție inteligentă de a le sparge mai ușor, dându-le drumul de la înâlțime. Desigur, nu toate s-au spart și nu toate au fost mâncate de ciori și, treptat, din acestea au crescut arbori care au mai mult de 15 de metri înălțime.
Dincolo de explicațiile tehnice, căderea frunzelor este un veritabil spectacol pentru vizitatorii Parcului Natural Văcărești. Așadar, ar putea fi catalogat ca un serviciu ecosistemic cultural. Însă faptul că asigura fertilitatea solului și supraviețuirea mai multor specii pe timpul iernii este, de fapt, un serviciu ecosistemic de suport.
Zonele deluroase și împădurite ce înconjoară orașul Oslo poartă numele de „Marka”. Acestea includ arii ce aparțin Primăriei Oslo dar și altor administrații din regiune, existând un consens politic încă din 1934 pentru păstrarea zonei așa cum a lăsat-o natura.
În cadrul proiectului “Parcul Natural Văcărești – Fabrica de Viață a Orașului”, am vrut să îi cunoaștem pe cei căroră ne adresăm și am inițiat o cercetare sociologică pe teme de mediu. Cu totul, au fost completate 1017 chestionare online, respectând un eșantion reprezentativ pentru mediul urban din România, cu vârsta cuprinsă între 18 - 65 de ani.
Utilizam cookie-uri si tehnologii similare cu scopul de a pune la dispozitia utilizatorilor paginile noastre in siguranta, pentru a verifica performantele si a imbunatati experienta utilizatorilor, inclusiv prin furnizarea de continut relevant si publicitate personalizata. Pentru aceasta, folosim diverse informatii, inclusiv date privind utilizarea site-urilor si dispozitivele folosite de utilizatori. Pentru mai multe informatii, va invitam sa accesati Politica noastra de cookie-uri.
Va rugăm să citiți politica noastră cookie